Rana- lăsată de un cuvânt doare mai mult ca cea de o lovitură sau tăietură.
De ce? Pentru că cu ajutorul unor cuvinte poți întoarce viața cuiva cu picioarele-n sus, dar și să aranjezi în ea totul pe rafturi.
Suntem înconjurați de prea multe minciuni, de zâmbete forțate și de prieteni falși. Nici nu știm când cineva ne vrea binele și când cineva ne vorbește de dragul la ceva.
Cu atâta goană după bani, după frumos, după modă noi le obținem pe acestea, dar pierdem altele. Și anume, pierdem din valorile noastre transformându-ne în niște oameni de c****, ce-s gata ca roboții să îndeplinească ceva de dragul unui bun material, de dragul unei favori. Am uitat că tot ce e mai important și de ce avem nevoie cu adevărat este prezența altor oameni, de comunicarea cu acești oameni.
NUUU, încurc ceva. Pentru ce-am zis ( favoare, bani) - la fel e nevoie de comunicare. De alt tip de comunicare. De zâmbete false, de afirmații frumoase zise de cineva. Afirmații ce nu ne caracterizează pe noi, dar care trebuie să fie spuse.
Totul e ca un joc de fotbal ( de exemplu). Ești doar tu și mingea. Mingea-i viața ta. Cât de tare o să o lovești, atât de departe va zbura. De lovitură depinde când ea se va reîntoarce în mâinile tale și cum o va face.
Nu vreau să par un om pesimist - pentru că nici nu sunt așa, da oamenii au înnebunit. Se bat unii cu ceilalți, se invidiază. Văzând că vecinului îi este bine nu va face ca să îi fie la fel, dar vecinului îi va face rău. Dar revenind la comunicare și cuvinte, cuvintele-s arma din cauză căreia cei mai mulți sunt răniți și suferă.
De noi depinde ce cuvinte să folosim și cui să i le zicem.
P.S. Nu ziceți cuvinte scumpe persoanelor ieftine.
De ce? Pentru că cu ajutorul unor cuvinte poți întoarce viața cuiva cu picioarele-n sus, dar și să aranjezi în ea totul pe rafturi.
Suntem înconjurați de prea multe minciuni, de zâmbete forțate și de prieteni falși. Nici nu știm când cineva ne vrea binele și când cineva ne vorbește de dragul la ceva.
Cu atâta goană după bani, după frumos, după modă noi le obținem pe acestea, dar pierdem altele. Și anume, pierdem din valorile noastre transformându-ne în niște oameni de c****, ce-s gata ca roboții să îndeplinească ceva de dragul unui bun material, de dragul unei favori. Am uitat că tot ce e mai important și de ce avem nevoie cu adevărat este prezența altor oameni, de comunicarea cu acești oameni.
NUUU, încurc ceva. Pentru ce-am zis ( favoare, bani) - la fel e nevoie de comunicare. De alt tip de comunicare. De zâmbete false, de afirmații frumoase zise de cineva. Afirmații ce nu ne caracterizează pe noi, dar care trebuie să fie spuse.
Totul e ca un joc de fotbal ( de exemplu). Ești doar tu și mingea. Mingea-i viața ta. Cât de tare o să o lovești, atât de departe va zbura. De lovitură depinde când ea se va reîntoarce în mâinile tale și cum o va face.
Nu vreau să par un om pesimist - pentru că nici nu sunt așa, da oamenii au înnebunit. Se bat unii cu ceilalți, se invidiază. Văzând că vecinului îi este bine nu va face ca să îi fie la fel, dar vecinului îi va face rău. Dar revenind la comunicare și cuvinte, cuvintele-s arma din cauză căreia cei mai mulți sunt răniți și suferă.
De noi depinde ce cuvinte să folosim și cui să i le zicem.
P.S. Nu ziceți cuvinte scumpe persoanelor ieftine.
Stefany
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu