Blogul este o responsabilitate. Responsabilitatea aceasta se vede în cât de des postezi, cum te exprimi și în respectul pe care tu îl ai față de cititor/ vizitator.
Nu poți sau mai bine zis poți dar nu ar trebui să te dai mare și tare când ești ca un copil ce abia învață să pășească, care abia după zeci de încercări reușește să meargă pe acest drum. Trebuie să încerci cu ce se mănâncă această cașă, să oferi ceva calitativ și doar după asta să ceri vizualizări, comentarii și să începi a ustura ochii la toți cu link-ul blogului tău.
Fiecare mai întâi de toate e un om, e cineva cu personalitate, cineva care poate are alte gânduri, idei și gusturi decât pe care le are societatea în care trăiește. Suntem diferiți prin modul de a gândi, de a ne îmbrăca, de a calcula și de a vorbi.
Să fie clar de la început: blogul tău și tot ce se găsește în el nu poate fi la toți pe plac și chiar cu fiecare adunarea a noilor persoane ce te urmăresc se adaugă și câte un ,,critic" sau persoană care nu are aceleași viziuni.
Atât timp cât ai un ,,fashion blog" ar fi bine să știi despre ce scrii, ce postezi și să ai un limbaj corespunzător. Nu ai cum cere ceva fără ca să oferi în schimb așa că dacă totuși vreai să aibă oamenii o părere bună despre ce faci tu acolo, ține minte că nu ai 10 ani, că nu ești la piață ca să scrii cum ți se pare că-i corect. Cel mai bine cere ajutor de la cel mai deștept prieten Google dacă nu știi cum se scrie ceva sau în ce context poți folosi un anumit cuvânt. Dacă tot vorbim de fashion blog să nu uităm și de literatura dedicată acestui domeniu. Eu sunt sigură că se vor găsi persoane interesate de istoria unui material sau de istoria celor mai scumpi pantofi. Nu pot garanta că o să îți aducă mulți followers asta pentru că tot mai puțin iubesc să citească și preferă doar să privească imaginile.
Despre ,,glamour-ul" ieftin și dezgustător prezent în unele bloguri nici nu vreau să vorbesc. Lipsa bunului gust multe explică. Am văzut fete obsedate de haine și branduri care încearcă să lege cu chiu cu vai două propoziții făcând câte 5 greșeli și ele vor să ne ,, învețe" și ne recomandă câte și mai câte. În cazul în care nu pot și nu știu cum să se exprime, un mesaj de salut urmat de poze va părea mai ok decât explicații de ce o îmbrăcat ștrampii (dresuri) și de ce a conbinat (combinat) mai multe desene (imprimeuri) sau culori. Nimeni nu e perfect, cât trăim tot învățăm câte ceva așa că dacă ai un gust deosebit, te evidențiezi din turmă sau pur și simplu dorești să le arăți tuturor ce îmbraci și cum - mai bine evită textele dacă știi că ai probleme cu vocabularul sau cu formularea ideilor. Mai bine doar poze pentru că încă nu am întâlnit pe nimeni care urmărește pe cineva doar pentru că îi place greșelile ce le comite în postări persoana dată. Omul din greșeli învață! dar cum să înveți când te consideri ,,mama fashion-ului"? când prietenele nu-s mai bune și doar comentează că te ,,iubefq și le plake". Aici e bine să accepți critica constructiva venită de la oameni fără nici un rău și bazată pe ceea ce văd.
Cu un an, un an și jumate în urmă intram pe bloguri doar pentru a-mi îmbogăți imaginația, galeria cu locuri și oameni noi. Acum- mai întâi de toate atrag atenția la text cât de mic nu ar fi și apoi revin încă odată pentru a privi și imaginile. Citesc bloguri din diverse domenii: cultură, politică, fashion, literatură și mă închin și îi respect pe cei, cărora le pasă de ceea ce citește și vede vizitatorul și scriu corect ținând cont și de regulile gramaticale ale limbii în care postează. Sunt momente când din lipsa timpul și grăbindu-ne facem greșeli banale (cum ar fi inversarea a două litere cu locul sau ,,mâncarea" uneia) și oricum sensul nu se pierde și e pe înțelese cuvântul, dar când se scrie și e nevoie de citit câte 3-4 ori pentru că nu se înțelege nimic - mai bine nu...nu pierd timpul accesând așa blog.
Sunt din cei ce scriu simplu și clar, dar și din cei ce folosesc cuvinte necenzurate și oricum ,,atrage", aduce vizualizări și cel mai bine să fii tu însuți fără ca să copii pe cineva, pentru că nu îți e garantat succesul pe care îl au alții. Sinceritatea mereu a fost apreciată așa că nu intră în scena altora, dar joacă-ți rolul pe propria scenă. Scrie, pune tot ce dorești și totuși o carte citită-n plus niciodată nu strică, iar pentru generația ce sunt acum începând cu clasa a VIII-a și terminând cu a XII-a vă recomand să răsfoiți Memogim-ul sau oricare altă carte de gramatică. Dacă nu știți unde găsiți- vă ajut eu cu cea mai mare plăcere!
Nu poți sau mai bine zis poți dar nu ar trebui să te dai mare și tare când ești ca un copil ce abia învață să pășească, care abia după zeci de încercări reușește să meargă pe acest drum. Trebuie să încerci cu ce se mănâncă această cașă, să oferi ceva calitativ și doar după asta să ceri vizualizări, comentarii și să începi a ustura ochii la toți cu link-ul blogului tău.
Fiecare mai întâi de toate e un om, e cineva cu personalitate, cineva care poate are alte gânduri, idei și gusturi decât pe care le are societatea în care trăiește. Suntem diferiți prin modul de a gândi, de a ne îmbrăca, de a calcula și de a vorbi.
Să fie clar de la început: blogul tău și tot ce se găsește în el nu poate fi la toți pe plac și chiar cu fiecare adunarea a noilor persoane ce te urmăresc se adaugă și câte un ,,critic" sau persoană care nu are aceleași viziuni.
Atât timp cât ai un ,,fashion blog" ar fi bine să știi despre ce scrii, ce postezi și să ai un limbaj corespunzător. Nu ai cum cere ceva fără ca să oferi în schimb așa că dacă totuși vreai să aibă oamenii o părere bună despre ce faci tu acolo, ține minte că nu ai 10 ani, că nu ești la piață ca să scrii cum ți se pare că-i corect. Cel mai bine cere ajutor de la cel mai deștept prieten Google dacă nu știi cum se scrie ceva sau în ce context poți folosi un anumit cuvânt. Dacă tot vorbim de fashion blog să nu uităm și de literatura dedicată acestui domeniu. Eu sunt sigură că se vor găsi persoane interesate de istoria unui material sau de istoria celor mai scumpi pantofi. Nu pot garanta că o să îți aducă mulți followers asta pentru că tot mai puțin iubesc să citească și preferă doar să privească imaginile.
Despre ,,glamour-ul" ieftin și dezgustător prezent în unele bloguri nici nu vreau să vorbesc. Lipsa bunului gust multe explică. Am văzut fete obsedate de haine și branduri care încearcă să lege cu chiu cu vai două propoziții făcând câte 5 greșeli și ele vor să ne ,, învețe" și ne recomandă câte și mai câte. În cazul în care nu pot și nu știu cum să se exprime, un mesaj de salut urmat de poze va părea mai ok decât explicații de ce o îmbrăcat ștrampii (dresuri) și de ce a conbinat (combinat) mai multe desene (imprimeuri) sau culori. Nimeni nu e perfect, cât trăim tot învățăm câte ceva așa că dacă ai un gust deosebit, te evidențiezi din turmă sau pur și simplu dorești să le arăți tuturor ce îmbraci și cum - mai bine evită textele dacă știi că ai probleme cu vocabularul sau cu formularea ideilor. Mai bine doar poze pentru că încă nu am întâlnit pe nimeni care urmărește pe cineva doar pentru că îi place greșelile ce le comite în postări persoana dată. Omul din greșeli învață! dar cum să înveți când te consideri ,,mama fashion-ului"? când prietenele nu-s mai bune și doar comentează că te ,,iubefq și le plake". Aici e bine să accepți critica constructiva venită de la oameni fără nici un rău și bazată pe ceea ce văd.
Cu un an, un an și jumate în urmă intram pe bloguri doar pentru a-mi îmbogăți imaginația, galeria cu locuri și oameni noi. Acum- mai întâi de toate atrag atenția la text cât de mic nu ar fi și apoi revin încă odată pentru a privi și imaginile. Citesc bloguri din diverse domenii: cultură, politică, fashion, literatură și mă închin și îi respect pe cei, cărora le pasă de ceea ce citește și vede vizitatorul și scriu corect ținând cont și de regulile gramaticale ale limbii în care postează. Sunt momente când din lipsa timpul și grăbindu-ne facem greșeli banale (cum ar fi inversarea a două litere cu locul sau ,,mâncarea" uneia) și oricum sensul nu se pierde și e pe înțelese cuvântul, dar când se scrie și e nevoie de citit câte 3-4 ori pentru că nu se înțelege nimic - mai bine nu...nu pierd timpul accesând așa blog.
Sunt din cei ce scriu simplu și clar, dar și din cei ce folosesc cuvinte necenzurate și oricum ,,atrage", aduce vizualizări și cel mai bine să fii tu însuți fără ca să copii pe cineva, pentru că nu îți e garantat succesul pe care îl au alții. Sinceritatea mereu a fost apreciată așa că nu intră în scena altora, dar joacă-ți rolul pe propria scenă. Scrie, pune tot ce dorești și totuși o carte citită-n plus niciodată nu strică, iar pentru generația ce sunt acum începând cu clasa a VIII-a și terminând cu a XII-a vă recomand să răsfoiți Memogim-ul sau oricare altă carte de gramatică. Dacă nu știți unde găsiți- vă ajut eu cu cea mai mare plăcere!
Peace,
Stefany
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu