Dacă ploaia s-ar opri...

 Ieri, am hotărât să ies la plimbare pentru că mă plictisesc destul de repede în casă plus că era zi de odihnă și poți face tot ce dorești.
Îmbrăcată în niște jeggings de un albastru aprins, în o bluză albă transparentă înflorată, o jackă bicker din piele, o pereche de cercei ce atârnau pentru că erau lungi de o culoare pastelată, părul prins sus într-un coc de balerină  și o geantă tare comodă de tip sac - omul perfect pentru a fi numit nebun, pentru că e îmbrăcat ,,не по погоде" ( nu după timp). Pe lângă toată această combinație se mai adaugă și balerinii cu ținte-n bot și la spate și un zâmbet de euforie și plăcere că-s afară pe așa timp frumos după părerea mea.
   Îmi place să privesc oamenii, să îi analizez și să mă gândesc ce trăiesc, ce le trece prin cap și din păcate pe ploaie la toți era una și aceeași: nemulțumire, oboseală și multe stări care mie nu îmi plac. Îmbrăcați în gri, negru și mai rar în un albastru închis - chiar pe lângă ei păream o nebună și tâmpită :)). Unica ce era ok - cred că jacka și geanta ce erau de niște culori reci.
P.S. Dar totuși...de unde s-a luat și legea aceasta nescrisă că negru-i pentru ploaia și albul pentru soare?